Monthly Archives: January 2011

Prajitura pufoasa cu nuca de cocos // Fluffy Coconut Cake

Va prezint in continuare o prajitura delicioasa la care nu am adaugat faina, praf de copt sau drojdie. Am folosit insa  albus de ou, batut foarte bine cu mixer-ul, ca tot va spuneam aici de contributia tehnologiei la imbunatatirea calitatii prajiturilor. 🙂 A iesit o prajitura, usoara si pufoasa care imbina armonios consistenta vaniliei si a ciocolatei cu aroma fulgilor de cocos.

Avem nevoie de:

I.BLAT

6 albusuri

300 g zahar

300 g nuca de cocos colorata

Am batut albusurile folosind mixer-ul la o viteza mica apoi medie, am adaugat zaharul si am continuat cu viteza mare pana s-a intarit spuma. Am incorporat nuca de cocos (eu am pus 200g simpla si doar 100 g colorata) cu miscari usoare de sus in jos. Am turnat compozitia intr-o tava in care am pus hartie de copt si am lasat-o la foc mic aproximativ 30′ (depinde de cuptorul fiecaruia).

II.CREMA DE CIOCOLATA

150 g ciocolata

6 linguri frisca lichida

2 linguri cacao

3 linguri zahar

100 g unt

1 esenta rom

Am amestecat toate ingredientele in bain-marie pana s-au omogenizeazat apoi le-am lasat la racit.

III. CREMA DE VANILIE

1 plic budinca de vanilie

300 ml lapte

3-4 linguri zahar

1 esenta vanilie

300 ml fisca lichida

Am pregatit  budinca urmarind instructiunile de pe ambalaj dar am folosit o cantitate mai mica de lapte. Am adaugat esenta de vanilie si am amestecat budinca intr-un vas cu apa rece pana s-a racit. Separat am batut frisca lichida apoi am incorporat budinca.

Dupa ce s-a racit blatul, am intins crema de ciocolata apoi crema de vanilie, in strat mai gros si am ornat cu ciocolata amaruie rasa.

 

 

 

 

 

Scurta istorie a prajiturii // Short history of cake

Prajiturile isi au originea in Egiptul antic unde erau de fapt painici rotunde, plate, nedospite, coapte pe o piatra fierbinte. Evolutia acestora pana la ceea ce sunt prajiturile astazi a fost posibila de-a lungul multor secole, datorita dezvoltarii tehnologiei si a diversificarii ingredientelor. Descoperirea egipteana si folosirea ulterioara a drojdiei naturale a ajutat la depasirea stadiului de prajitura plata. Cand untul si ouale si-au facut si ele loc in aluat, consistenta acestuia s-a apropiat foarte mult de ceea ce obtinem in zilele noastre. Prajiturile au continuat sa se imbunatateasca in special datorita ingredientelor noi precum vanilia si ciocolata. Prin secolul 18, majoritatea prajiturilor nu s-au mai facut cu drojdie, exceptie facand, de exemplu Alsatian Kugelhopf (o prajitura tip briosa provenita din nord-estul Frantei). Noile prajituri deveneau tot mai pufoase cu ajutorul oualor batute. Acestea, pe langa faptul ca trebuiau batute mai multe ore, erau necesare intr-un numar foarte mare (uneori chiar si 30). Tehnologia nu s-a oprit aici ci adus la aparitia bicarbonatului de sodiu (1840) si la scurt timp a prafului de copt(1960).Calitatea prajiturilor a continuat sa se imbunatateasca de-a lungul timpului odata cu rafinarea si imbunatatirea calitatii ingredientelor.

Placinta americana cu mere // American Apple Pie

Stim ca produsele de patiserie s-au nascut in Egipt, in vremea faraonilr. Cu toate astea, notiunea propriuzisa de placinta, isi are originile printre vechii greci. Cand acestia au fost cuceriti de Imperiul Roman, au fost nevoiti sa renunte nu numai la pamant si popor si si la secretele retetei de placinta. 🙂 Elita romana a preluat si  imbunatatit reteta, diversificand in special ingredientele pentru umplutura. Daca sarim peste cateva secole si ne indreptam atentia catre Anglia veche, observam ca acolo s-au facut primele referiri scrise. Placintele din perioada aceea se numeau ‘sicrie’ datorita formei dar aceasta denumire a fost la scurt timp abandonata din motive…morbide. 🙂

Pana la aparitia rigiderului, aluatul pentru placinta era folosit in special la conservarea si pastrarea alimentelor pentru mai mult timp. Placinta cu mere din zilele noastre s-a regasit prima oara tocmai in 1361, in Anglia. Ingredientul cheie, merele, a fost adus in SUA in 1620 de catre Columb. Cert este ca placinta cu mere este o combinatie extrem de reusita a mai multor culturi, du unde si binecunoscuta expresie “La fel de American ca placinta cu mere” (‘As American as an apple pie’) 🙂

Asadar iata reteta celui mai cunoscut si adorat desert american si totodata unul dintre deserturile mele preferate!

Ingrediente pentru aluat:

450g faina

360 g unt

3 linguri zahar

150 ml apa rece

un praf de sare

Pentru umplutura:

6 mere mici

65g zahar brun

1/2 lingurita scortisoara

1 lingurita zeama de lamaie

50 g unt topit

1 lingura faina


Pentru aluat, se amesteca untul cu faina si zaharul, se adauga treptat apa. Dupa ce se omogenizeaza se imparte in 1/4 si 3/4 si se dau la rece ambele parti. Dupa 30′ se intinde partea mai mare si se aseaza in tava. Se da iar la rece 15′ timp in care se amesteca toate ingredientele de la umplutura.


Se aseaza amestecul peste aluatul intins in tava si se decoreaza cu fasii obtinute din partea mai mica de aluat pe care am dat-o doparte. Se unge cu ou amestecat cu frisca lichida si se presara zahar brun. Se da la cuptor o ora.


 






Bine ati venit!

Acest blog s-a nascut din placerea de a descoperi si de a experimenta traditiile culinare din intreaga lume. Nu sunt de profesie bucatar, activez in cu totul alt domeniu, dar am facut o pasiune pentru arta culinara internationala si am considerat util sa adun intr-un blog toate retetele pe care le-am testat si care m-au incantat. Tot aici veti gasi si informatii utile despre diverse ingrediente si condimente mai rar intalnite, dar si despre traditiile si istoria culinara a unor tari.